C. I. Despărțirea cuvintelor în silabe

 

C. I. Despărțirea cuvintelor în silabe

1.      Două vocale alăturate fac parte din silabe diferite se despart.

Exemplu: i-de-e, fi-in-ță, a-fec-tu-os, po-lu-a-re

2.      Când o vocală e urmată de un diftong sau triftong, despărțirea se face înaintea grupului de sunete.

Exemplu: cre-ioa-ne, le-oai-că, su-ie

3.      O consoană aflată între două vocale trece în silaba următoare.

Exemplu: che-nar, tea-mă, soa-re

Atenție! Consoana urmată de un i șoptit nu se desparte de vocala precedentă: uși, mar-tiri

4.       Două consoane între vocale se despart.

Exemplu: mar-că, cap-să, toam-nă

Excepție fac grupurile de consoane formate din b, c, d, f, g, h, p, t, v + l sau r, care trec împreună în silaba următoare: ar-bi-tru, a-fri-can

5.      Trei sau mai multe consoane între vocale se despart după prima consoană.

Exemplu: in-tro-du-ce-re, ab-stract, mais-tru

Excepție fac grupurile lpt, mpt, mpț, ncș, nct, ncț, ndv, rct, rft, stm, care se despart după a doua consoană.

Exemplu: punc-tu-al, jert-fă

 

Cuvintele pot fi:

-monosilabice – nu se despart în silabe (dar, mai, sunt, fragi, fiu)

-bisialbice – dacă au două silabe (car-te, cea-un, dreap-tă, cas-tron)

-plurisilabice – atunci când au mai multe silabe (an-tre-na-manet, des-co-pe-ri-re)